Într-o zi istorică pentru sportul românesc, Nadia Comăneci, legenda gimnasticii, a declarat că ziua de 18 iulie, în care a obținut prima notă de 10 la Jocurile Olimpice de la Montreal din 1976, va rămâne pentru totdeauna cea mai emoționantă din viața sa. Evenimentul a fost marcat, sâmbătă, prin inaugurarea sălii de gimnastică din Otopeni, care îi poartă numele, și a unei statui simbolice ce o reprezintă în momentul final al exercițiului de la bârnă.
Memorii emoționante și recunoștință față de trecut
În discursul său, Nadia Comăneci a exprimat emoția și mândria de a vedea cum a fost reprezentată într-un mod atât de simbolic, prin statuie. „Statuia este fantastică. Am apucat să o văd înainte. Seamănă foarte bine cu fața mea și este simbolică pentru ceea ce s-a întâmplat la Montreal. Mi se pare că această ieșire de la paralelă este și un simbol al libertății, reprezintă ceea ce înseamnă a zbura către ceva”, a spus ea.
Comăneci a amintit și de momentul istoric din 1976, când a primit nota perfectă la paralele: „Azi dimineață când m-am trezit, am avut aceiași fiori ca acum 50 de ani la Montreal. Acest exercițiu este cel impus și împreună cu antrenorii ne gândeam ce putem să facem noi ca acel exercițiu să fie mai bine decât cel impus. Şi m-am gândit ca la fiecare element să adaug un balans mai mare. Eu l-am numit ‘atingerea Nadiei’. Şi asta m-a ajutat să trec de la 9,90 la 10. Dar eu când am aterizat nu m-am uitat la notă, mă gândeam că vine bârna și îmi era foarte frică.”
O investiție pentru tineret: sala de gimnastică din Otopeni
În ceea ce privește sala de gimnastică, în care se vor putea antrena săptămânal aproximativ 600 de copii, Nadia Comăneci a subliniat importanța acestei construcții simbolice. „Este o investiție pentru tineretul de astăzi, o investiție în a-i crea ca adulți. Este locul în care toți copiii din România să își găsească visul. Așa cum noi l-am găsit la Montreal în 1976. Avem nevoie de baze sportive în care copiii să facă sport, orice fel de sport. Dar și gratis, pentru că înțeleg de la domnul Ţiriac că acești copii vor face gimnastică gratis.”
Comăneci a exprimat speranța că sala va oferi oportunități copiilor să trăiască istoria pe care a trăit-o ea și să dezvolte pasiuni sportive, asemănătoare cu cele pe care le-a avut ea în copilărie. „Este extrem de important ca să viseze și ei. Nu este doar o clădire, este un viitor și o șansă a copiilor să trăiască istoria pe care am trăit-o și noi acum 50 de ani.”
Optimism pentru viitorul gimnasticii românești
Întrebată despre încrederea în viitorul gimnasticii românești, Nadia Comăneci a răspuns cu optimism, chiar dacă a recunoscut că federația traversează un moment de haos. „Nu am cum să nu cred în viitorul gimnasticii. Am înțeles acum că este un mic haos la federație, de comunicare. Comunicarea este extrem de importantă. Chiar dacă noi nu ne agreăm unii cu alții, trebuie să ne spunem punctul de vedere și să găsim o soluție cu care să mergem înainte.”
Comăneci a sugerat, de asemenea, importanța schimburilor de experiență cu antrenori din alte țări și a menționat că România are antrenori foarte buni, care au concurat pentru țări europene și au terminat facultatea în Oklahoma. „Trebuie să începem de undeva pentru că altfel eşuăm.”
Nicu
